In 29 august, duminica, intre 15 si 17 am facut o scurta prezentare despre cum se realizeaza analiza unui film sau al unui material video avand ca punct central reprezentarea prin imagine video. Prezentarea a avut loc la cafeneaua KF, Arad in cadrul unui atelier organizat de WWMP numit My blog/My video. Ca suport de prezentare am folosit urmatorul text Citind filmul , am analizat pe loc secventele de film punand accentul pe modul in care regizorul a ales sa reprezinte in imagine caracterul, personalitatea personajelor, indicii speciale in cursul naratiuni, punerea in scena etc.
Reconsidering Metaphor/Metonymy: Art and the Suppression of Thought - Charles Gaines -
In a panel held in New York and moderated by Beatrix Ruf, the director of the Kunsthalle Zürich, John Baldessari, Lawrence Weiner and Liam Gillick discussed the metaphor.1 Because of their suspicion about its use in works of art, they believed it needed attention. Gillick commented that metaphor is often used in society to repress critical thinking. He said that the Bush administration’s metaphor of “desert storm” was an instrument to form an identifying figure that would locate the war as an act of patriotism.
The reason that this comment is noteworthy is because since the sixteenth century, metaphor has been considered the sine qua non of art. Gillick’s observation raised the unsettling possibility that a trope that has been considered central to our very idea of what it means to be human and which has its noblest expression in works of art can be used as an instrument of repression.
For many years I have shared Gillick’s suspicion about the metaphor. In my case it grew out of an understanding of the limits of its basic semiotic structure: that metaphor is a trope or figure where two unrelated signs are mapped together based on some similarity or analogy between them. This means to me that the metaphor forms itself based on structural similarities between signs and does not consider the meanings of the signs in this operation. Meaning, therefore, plays no role in how metaphors are formed. Instead the cognitive process the metaphor triggers produces a pleasure in the individual as she comprehends an order or relationship between two unrelated things; this is a consciousness-changing experience where difference is unified resulting in a new thought or idea. Because of the way metaphors are formed, this new thought is not constrained by the cultural, ethical or political forces that shape society at any particular time. And the affect or pleasure it produces suppresses these critical constraints. Gillick’s observation recognizes this and warns that this pleasure has often been used to seduce us to embrace analogies that are intended only to serve the political interest of its producer, such as “desert storm” and the Bush foreign policy.
In this paper, I intend to show that this “suppression of thought” is a faculty in forms of art whose raison d’être is based on aesthetics. Further, that there is a historical evolution of ideas that reveals the relationship between metaphor and the philosophy of aesthetics, and later metaphor’s role in developing an affect-based theory of art that we find in Croce’s theory of Expressionism. Moreover, how metaphor helped advance the Western idea of universal knowledge, the idea that there are totalizing concepts that preclude dissent or difference. (...) Classical aesthetic theory privileges the metaphor over the metonym because it is assumed its literalness excludes it from acts of the imagination. However, some believe that this privileging of metaphor over metonymy is problematic. If one believes that a work of art is first and foremost an aesthetic act, then the metaphor fits the bill as its figural model. But if one believes that the work of art is first and foremost a critical process then the metonym is the desired model.
End of Preview. Read the complete text in Art Lies, Issue No. 64
Filmul este atat de prezent in vietile noatre si atat de familiar incat nici nu ne dam seama ca suntem de multe ori doar niste privitori pasivi. Ca rezultat al acestei pasivitati anumite aspecte ale filmului ne raman ascunse. De multe ori nu percepem existenta camerei de filmat, modul in care filmul a fost editat, lumina folosita pentru a sugera stari de spirit, sunetul... In mare nu percem nici modul in care suntem vrajiti de imaginile video sau modul aceste imagini influenteaza felul in care gandim, traim si percepem realitatea.
Ce ar trebui sa urmarim de fapt ca privitori constieti?
BACKGROUND
Cine sunt : scenaristul, regizorul, producatorul?
Cand a fost facut filmul si unde?
(se face o cercetare pe internet)
NARATIUNEA
1.Despre ce este vorba in film?
- incercati sa povestiti in scris naratiunea asa cum va apare in film
- scrieti parerea personala despre subiectul filmului
2.Cum este spusa povestea: liniar, cu flashback-uri, cu flash-forward-uri, in episoade, naratiuni paralele/simultane?
Donnie Darko moare cand un motor de avion cade peste camera sa, intreg filmul este o numaratoare inversa spre acel moment, numai ca timpul de fapt a stat in loc, filmul incepe cu intrebarea personajului fata de Frank (iepurele) "De ce?", iar raspunsurile expuse nu reusesc decat sa induca si mai mult starea de neliniste in fata misterului mortii
3.Cum interactioneaza diferitele canale de comunicare folosite in film (imagine, dialoguri-narare, sunet, muzica, text ) pentru a crea inteles si a construi intreaga poveste,
- care este/sunt canalul/canalele dominat/e in film?
4.Exista o sursa a naratiunii recognosibila? Voice-over? Care este perspectiva naratorului?
exemplu de film documentar in care naratiunea este povestita ca voice-over:
PERSONAJE
-Cate personaje sunt si care este relatia ierarhica dintre ele
-Este filmul constient de prezenta privitorului sau evenimnentele apar ca si cand nu ar fi nimnei martor la ele? Se uita personajele in camera sau se fac ca ea nu exista?
-Cum sunt portetizate femeile?
-Cum sunt portretizati barbatii?
-Cum sunt portretizati copii?
-Cum sunt reprezentate diferite categorii si minoritati sociale: rromi, gay, copii strazii etc
METAMESAJ
-Exista mesaj educativ, etic, religios, politic care transpare din intreag filmul?
RECLAMA
-Ce produse de marca remarcati in desfasurarea filmului
PUNEREA IN SCENA (mise-en-scene)
-Ce este asezat in fata camerei de filmat?
-Cum este spusa povestea folosind elementele decorului?
1. Locatie
In studio sau alta locatie? Realist sau stilizat (simplificat)? Exista o semnificare simbolica a decorului?
- de exemplu decorul din filmul Dogville 2003 -Lars Von Trier este o scena uriasa de teatru, totul este extrem de simplificat ramanand doar obiectele care sunt sugestive in definirea spatiului si a caracterelor personajelor, localitatea Dogville este practic desenata pe podea in linii simple de plan topografic, nu exista pereti doar cateva obiecte de mobilier, cate o fereastra, lumina sugereaza atat momentele zilei cat si starile interioare ale personajelor, sunetul creaza ambianta de orasel de munte
2. Spatiul
Aerisit sau aglomerat? Exprima o anumita atmosfera? Designul este simetric sau asimetric? Natural sau artificial?
3. Lumina
Ce este luminat si ce este in umbra? Calitatea luminii, contraste puternice sau lumina difuza? Directia luminii? Realista sau simbolica? Cum amplifica lumina expresivitatea filmului?
5. Culoarea
Film color sau alb negru, de ce
Exista culori simbolice? Cum influenteaza culoarea starea de spirit generala? Cum influentaeaza culoarea expresivitatea gnerala a scenelor din film in care ea ste accentuata?
exemplu : seventa din Calauza 1979 de Andrei Tarkovsky, momentul in care filmul din sepia devine color ca urmare a intrarii in Zona si a transmutarii interioare a personajelor in lumea magica si psihedelica a Zonei
4. Arta dramatica si coregrafia
-Ce semnifica infatisarea, gesturile, expresiile fetei, tonul vocii?
-Actori profesionist sau nu? De ce?
-Miscarea personajelor fata de camera inspre sau in directia opusa camerei ?
-Interacrtioneaza personajele intre ele prin privire?
-Cum ghideaza coreografia atentia privitorului?
-Cine se uita la cine in film?
5. Sunet
-Cum este creata ambianta sonora in film?
-Exista muzica? Ce fel de muzica? Ce semnificatie are muzica in film?
-Cum este sunetul in momentele cheie ale naratiunii?
-Suntem condusi emotional de catre sunet sau sunetul este minimal?
-Inlocuieste sunetul imaginea, anumite secvente, anumite obiecte in film?
de exemplu redarea bibliotecii in "Wings of Desire" 1987 - Wim Wenders, ca un cumul de ganduri ce se transforma intr-un murmur general, practic intr-o sala de lectura este liniste dar ingerii din acest film aud gandurile oamenilor si percep acest murmur general, tensiunea creste treptat, in aceasta secventa, odata cu constientizarea marimii spatiului bibliotecii si a numarului mare de persoane prin muzica, ne este indusa starea ca ceva deosebit se petrece...
TEHNICA
CAMERA DE FILMAT
- Este filmul constient de existenta camerei de filmat? (ex filmare din mana)
- Diferite moduri de filmare, closeup, whide shot
- Unghiuri deosebite sau neconventionale de filmare, ce sugereaza ele
EDITARE
ANALOGII, METAFORE
exemplu de metafora a civilizatiei pe banda rulanta, a oamenilor si animalelor automatizate:
"Video and Communication - Media Education across the Curriculum" este un curs de formare pentru profesori din toata aria curriculara care lucreaza cu copii intre 9 si 14 ani. Participarea se face prin intermediul burselor Comenius. Cursul a avut o durata de 5 zile. Zilele de curs au fost organizate sub forma unor ateliere video în care am lucrat pe grupe, au avut loc prezentări video şi mese rotunde pe subiecte din sfera Educaţiei Media. Fiecare zi avea ca subiect o materie abordată crosscurriculum pentru integrarea Educaţiei Media în procesul de învăţare; am trecut prin subiecte de Biologie, de Limbă, de Istorie şi de Artă urmând rezolvarea unor task-uri specifice care cuprindeau probleme de tehnică, conţinut, analiză şi evaluare. Luni 17 mai -"Biologie" Cursul a început cu o evaluare iniţială a grupului pentru a afla abilităţile tehnice, background-ul profesional şi aşteptările faţă de curs ale participanţilor. Exerciţiu de editare „Park” a constat din realizarea unui filmuleţ de 20 secunde folosind imagini statice şi sunete prestabilite, în echipe câte 2 cursanţi folosind MovieMaker. Etapele exerciţiului: vizionare imagini, alegere 5 imagini şi sunet, vizionare film şi verificare mesaj, finalizare film. Evaluarea finală a fost comună pe toate filmele. Tema este pe cât de simplă pe atât de complexă pentru elevi. Ei pot învăţa în acelaşi timp să lucreze în echipă, să editeze un material video foarte simplu, să înveţe modul în care funcţionează programul de editare, să facă analiza materialului dat cât şi autoanaliza materialului realizat, analiza critică este extrem de importantă în Educaţia Media. Ca abordare crosscuriculum tema poate deschide discuţii educative despre modul în care imaginile video-TV sunt realizate şi interpretate, despre reprezentarea lumii în video. Acest exercitiu se mai gaseste si aici intr-o forma iteractiva. Marţi 18 mai-"Limbi" Tematica zile a fost realizată şi prezentată de Natascha de Bel, Olanda din proiectul internaţional Divisproject.eu. (vezi filmuletul de la inceputul postari) Metodele de învăţare au fost mai multe exerciţii de învăţare activă. Conţinuturile erau scenete cu accent pe jocul de roluri, realizarea de storyboard-uri şi punerea în scenă a unor expresii, proverbe şi situaţii. Subiectul central fiind limbi străine am analizat modul în care prin video se pot realiza proiecte sugestive cu elevii cu scopul de a învăţa o limbă străină.
Seara am analizat mai multe platforme video pe internet cum ar fi YouTube, TeacherTube, Vimeo. Miercuri 19 mai-“Istorie-Memorii” Realizarea unei „naraţiuni digitale”, o scurtă naraţiune însoţită de imagini statice şi video cu scopul explorării medierii istoriei. Naraţiunea digitală este un minunat instrument pentru a povestii o experienţă personală, pentru a expune opiniile proprii în legătura cu un subiect anume. Ca abordare crosscurriculum se poate discuta despre sintetizarea perioadelor istorice în video, despre reprezentarea sau reconstituirea în imagini a unor evenimente istorice.
Joi 20 mai Discuţii despre pedagogie, metodologii în Educaţia Media la nivel european. Câteva concluzii ale discuţiei: se lucrează în echipe de 2-3 elevi, pentru elevii începători tutoriale tehnice, să aibe la dispoziţie exemple, tema clară cu limite bine stabilite, elevii trebuie să găsească singuri soluţiile apoi să facă o analiză critică a rezultatelor , este foarte importantă reflexia, analiza şi autoreflexia; interactivitatea e importantă; procesul de producţie să fie întotdeauna conectat critic cu lumea mediatică. Vineri 21 mai -”Artă” Subiectul „Artă”a fost mutat de joi pe vineri. Am vizionat mai multe proiecte video realizate cu elevi de organizaţia gazdă Kulturring in Berlin e.V., prezentare însoţită de explicaţii şi discuţii despre cum să aplicăm acest gen de teme în context local: „News from Europe”, „Olympic Stars”, „History and Media Literacy”. Aici se gasesc exemple. Am invatat animatie stop motion si am vizionat cateva animatii in a doua parte a zilei de vineri.
